Alcoolul are propria sa istorie, care e la fel de veche precum civilizația. De la primele culturi de orz și viță de vie, la distilarea celor mai moderne băuturi, alcoolul ne-a ajutat să ne înecăm amarul și să ne sărbătorim victoriile.

În decursul istoriei, băuturile alcoolice au avut efecte importante. Fie că a fost vorba de rom, vodcă, vin sau bere, alcoolul a însoțit omenirea în momentele de exaltare, dar și în clipele de disperare.

Însă mulți nu știu că au existat numeroase ocazii în care alcoolul chiar a schimbat istoria. Iată cinci dintre ele.

Ca politician, este important să știi ce le place votanților tăi. Pentru George Washington și ceilalți politicieni din Virginia, răspunsul era simplu: alcoolul.

La începutul carierei sale, Washington și-a cheltuit toate fondurile de campanie pentru a cumpăra suficientă băutură încât să-i convingă pe votanți să-l aleagă în adunarea legislativă a statului Virginia, în 1758.

Poate că, dacă americanilor nu le-ar fi plăcut atât de mult băutura, George Washington ar fi pierdut această primă luptă electorală. Astfel, politicianul ar fi dispărut în obscuritate, iar America ar fi ratat șansa de a-și alege unul dintre cei mai apreciați președinți.

Practica oferirii de băutură pentru voturi a continuat până în 1920, când a fost interzisă prin lege.

În noaptea asasinării lui Abraham Lincoln, lui John Parker i s-a dat sarcina de a-l proteja pe președinte în timpul spectacolului de la Teatrul Ford.

După ce președintele și soția sa și-au ocupat locurile în sală, Parker a dispărut de lângă cuplul prezidențial. Parker a acceptat invitația venită din partea valetului și a vizitiului lui Lincoln de a bea un pahar în barul Star, de peste drum.

Nu vom ști niciodată cu siguranță ce s-ar fi întâmplat dacă Parker ar fi refuzat acea invitație. Poate că și în acest caz asasinul John Wilkes Booth ar fi reușit să treacă de cei care asigurau securitatea președintelui.

Însă, cel puțin o persoană a dat vina pe Parker pentru moartea președintelui: doamna Lincoln.

Nicio nație nu este asociată cu un anumit tip de alcool mai mult decât este legată Rusia de vodcă. În timpul Războiului Ruso-Japonez, rușii au demonstrat că nu pot renunța la băutura lor preferată nici măcar pentru a câștiga un război.

După încetarea ostilităților, ziarele ruse au relatat că soldații erau prea beți pentru a putea lupta. Din cauza alcoolului, militarii au devenit ținte ușoare pentru japonezi.

Pentru a pune capăt ostilităților, în 1905, Rusia a acceptat termenii unui tratat nu tocmai ideal, printr-o negociere mediată de Theodore Roosevelt. Până și Țarul Nicolae a dat vina pe alcool pentru performanțele militare jalnice ale țării sale.

Țarul a interzis alcoolul în anii premergători Primului Război Mondial, în speranța că va evita un nou dezastru. Până la urmă, lucrurile au ieșit prost pentru țar, iar alcoolul a ieșit de sub interdicție în 1925.

Familia Borgia a fost o dinastie italiană extrem de influentă în timpul Renașterii. Acest clan aristocratic și-a întins tentaculele în politica și viața religioasă a acelor vremuri, pentru a dobândi putere și bani.

De altfel, doi membri ai familiei au urcat pe scaunul papal: Alfons de Borgia (Papa Calixt al III-lea) și Rodrigo Lanzol Borgia (Papa Alexandru al VI-lea).

Deși au fost mari iubitori de artă și au sponsorizat foarte mulți artiști de valoare, metodele prin care familia Borgia și-a menținut puterea nu au fost dintre cele mai cinstite.

Care era arma lor pentru a-și îndepărta inamicii? Vinul otrăvit, pe care îl ofereau atât dușmanilor, cât și subordonaților, atunci când situația o cerea.

Ca un fel de întorsătură poetică a sorții, istoricii cred că o sticlă de vin otrăvită de cei din clanul Borgia, adusă la masă din greșeală, i-a curmat viața patriarhului familiei, Papa Alexandru al VI-lea.

Termenul de „pasteurizare” a devenit sinonim cu produsele lactate. Cu toate acestea, alcoolul a fost cel care l-a ajutat pe Louis Pasteur să facî această mare descoperire.

Munca de chimist a lui Pasteur implica studierea fermentației și a acririi vinului. Pasteur a fost cel care a dovedit că bacteriile din lichide precum berea sau vinul erau motivul pentru care acestea se stricau.

Pentru a contracara acest efect, Pasteur a testat procesul de fierbere a lichidelor și apoi răcirea lor, un proces cunoscut ca „pasteurizare”. Primul test încununat de succes a avut loc în 1862 și, de atunci, lumea este un loc mai sigur.