Povestea Gradinii Cismigiu, de la o balta, la cel mai popular parc din Bucuresti
Parcul Cismigiu este cea mai veche gradina din Bucuresti, fiind
inaugurat in 1854. La cei 166 de ani pe care ii are, inca este una
dintre cele mai mari atractii din Capitala, fiind un loc de promenada
preferat de multi bucuresteni.
Este amplasat chiar in centrul
orasului, fiind imprejmuit de Bulevardul Regina Elisabeta, de
Bulevardul Schitu Magureanu si de Colegiul National Gheorghe Lazar.
Gradina, care are o suprafata de aproximativ 16 hectare, este clasata pe
lista monumentelor istorice din Bucuresti.
Inceputul povestii
Povestea
incepe in anul 1779, cand Alexandru Ipsilanti, domnitorul Tarii
Romanesti, a poruncit construirea a doua cismele in Bucuresti. Prima s-a
construit in gradina pozitionata catre strada Stirbei Voda, doar ca nu a
durat mult pana sa devina un focar de infectie chiar in mijlocul
orasului, sub forma unei balti. Uneori, in perioadele ploioase, apa din
Cismigiu ajungea pana la actualul Cerc Militar. Generalul Pavel Kiseleff
a ordonat secarea acesteia in 1830.
Ulterior, terenul respectiv a fost transformat intr-o gradina publica, sub domnia lui Gheorghe Bibescu, in 1847. La proiect au participat gradinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Gradinilor Imperiale din Viena si gradinarul Franz Harer.
Au fost adusi nu mai putin de 30.000 de arbori si arbusti din jurul orasului si plante ornamentale din Brasov si Viena. Abia in anul 1882 Cismigiul a fost iluminat electric. Barbu Stirbei, care a venit la conducere dupa abdicarea lui Gheorghe Bibescu, a ordonat saparea unui helesteu si a unui canal de legatura cu Dambovita. Lucrarile s-au terminat definitive in 1854, cand a fost inaugurat official parcul. La nici doi ani mai tarziu, o parte a lacului a secat pentru ca pantofarii din zona aruncau frecvent resturile de materiale.
Primaria a marit gradina cu 15.000 de metri patrati, comparand un teren de la familia Cretulescu. Gradina a fost populata cu lebede si pelicani.
Iarna in Cismigiu
In iarna anului 1883, cand lacul a inghetat, s-a transformat in patinoar. Cu acest prilej s-au organizat concursuri pe gheata.
Monumentele din Cismigiu
In Cismigiu sunt numeroase monumente, poate cea mai cunoscuta fiind rotonda scriitorilor. Aici sunt expuse busturile celor mai prestigiosi scriitori romani: Mihai Eminescu, Alexandru Odobescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, George Cosbuc, Stefan Octavian Iosif, Ion Creanga, Alexandru Vlahuta, Duiliu Zamfirescu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Balcescu si Vasile Alecsandri.
Un alt monument de marmura este construit in cinstea soldatilor francezi din Primul Razboi Mondial.
Pe alei mai gasim bustul Maicii Smara, o porecla primita de Smaranda Gheorghiu de la Veronica Micle. A fost scriitoare, publicista si militanta active in miscarea feminista a epocii. A condus un cenaclu frecventat de Mihai Eminescu.
Un alt bust ii apartine lui Gheorghe Panu, avocat, om politic, ziarist, scriitor si memorialist roman. In 1887, a publicat in ziarul Lupta un pamflet nesemnat, intitulat "Omul periculos", prin care critica decizia regelui de a incheia o noua conventie comerciala cu Imperiul Austro-Ungar. Fiind directorul ziarului, Gheorghe Panu a fost gasit vinovat si condamnat la doi ani de inchisoare. Ca sa nu fie inchis, a fugit in Paris.
Izvorul Sissi Stefanidi reprezinta o mama indurerata de moartea fiicei sale, care toarna apa dintr-un ulcior, cu inscriptia "Inchinat scumpei mele copile, Sissi Stefanidi". Statuia a fost ridicata la cererea familiei Stefanidi, dupa ce fiica lor, Sissi, a murit la 21 de ani.
La intrarea in parc, de pe partea cu Bulevardul Elisabeta, este amplasat cel mai vechi chiosc de ziare din Bucuresti, care dateaza de aproximativ 137 de ani.
