Desi ne aflam in plina epoca informationala, cand suntem bombardati in fiecare secunda cu o multime de date noi despre cuceririle facute de stiinta si tehnica, in multe zone de pe glob, oamenii obisnuiti cu superstitiile din trecut, de care se debaraseaza greu, isi mai fac probleme ca le va merge prost in ziua in care cineva le-a iesit cu galeata goala in cale, cand intilnesc un popa sau cind le taie drumul o pisica neagra. Dar ziua cea mai ghinionista din toata saptamana se pare ca este, dupa unii superstitiosi, vinerea, si in special, cand aceasta este si a 13-a din luna. De cand si de ce aceasta teama de vineri 13?

Vineri 13 in perioada biblica

Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie facuta o lunga incursiune in istorie, incepand din perioada biblica, vreme in care numarul 12 era considerat norocos, iar tot ce urma dupa acesta erau considerate numere malefice. Ziua de vineri este considerata nefasta tot din acest timp indepartat, pentru ca se spune ca Eva l-a “ispitit” pe Adam sa guste din marul oprit intr-o zi de vineri, tot in aceasta zi fiind declansat Potopul, iar limbile celor din Turnul Babel s-ar fi incurcat tot intr-o zi de vineri. Tot din Biblie aflam ca la Cina cea de taina, desfasurata intr-o zi de vineri, au participat 13 persoane si s-a terminat in mod dramatic pentru Isus Christos, care a fost rastignit pe cruce in Vinerea Mare. Templul lui Solomon a fost distrus intr-o vineri si, tot in aceasta zi, Abel a fost ucis de Cain, toate aceste intimplari facind sa se traga concluzia ca ziua de vineri este una de pedeapsa pentru crestini.

Regele Frantei si vineri 13

In Franta, sustin unii, teama fata de vineri 13 a pornit de la conflictul dintre rege si biserica. Filip al IV-lea (1285-1314) era cunoscut ca un individ extrem de chipes, fapt pentru care i s-a spus si Filip cel Frumos, epitet pe care istoricii sustin ca i-a fost dat mai mult in batjocura, pentru ca era de o cruzime nemaiintilnita; ei bine, acest monarh, nemaiavind bani, a cautat noi surse de venituri pentru vistieria tarii si, dupa ce a epuizat toate modalitatile de a scoate bani de la populatie, s-a gindit sa puna taxa si pe biserica. Papa Bonifaciu al VIII-lea a dat un edict prin care se interzicea taxarea clericilor. Regele a ripostat imediat, a inchis granitele Frantei si l-a arestat pe episcopul de Pamires, acuzindu-l de blasfemie, vrajitorie si pacat trupesc. Papa a emis un act prin care condamna masura intreprinsa de rege, dar Filip al IV-lea a ars in public acest document. Pontiful, printr-o predica, l-a acuzat pe rege si a sustinut ca biserica este “o creatura cu un cap, nu un monstru cu doua”, iar la urmatoarele acuze ale regelui, Papa i-a comparat pe francezi cu niste caini fara suflet, iar pe monarh l-a facut vrajitor, sodomist si blasfemiator, iar in final, l-a excomunicat. Regele a trimis armata la Anagni, unde se afla resedinta papei, pe care il aresteaza, dar localnicii au reusit sa-l salveze, eliberandu-l, insa dupa o luna pontiful a murit. Dupa ce a fost ales un alt papa, regele a abandonat lupta cu biserica si s-a preocupat de problemele tarii. In 1305 sotia regelui moare, iar monarhul se jura sa nu se mai casatoreasca si intra in ordinul Cavalerilor Templieri, dar cavalerii au considerat prezenta sa ca neavenita si l-au exclus prin vot.

Paraskavedekatriafobia

Teama de ziua de vineri 13 poarta numele in lucrarile de specialitate de paraskavedekatriafobia sau paraskevidekatriafobia si este cunoscuta ca una dintre fobiile importante de care sufera o buna parte din lume, pe cind simpla teama de cifra 13 poarta numele de triskaladekafobie, sau, mai simplu, tridecafobie. Intr-o legenda a stramosilor vikingi se spune ca 12 zei luau cina in Valhalla, tinutul lor. Neastimparatul Loki a dat buzna la petrecere neinvitat, devenind al 13 mesean. El a reusit sa-l convinga pe Hoder (Hod), zeul orb al intunericului, sa traga cu arcul in Baldur cel Frumos, zeul bucuriei si fericirii. Sageata de visc, otravita, l-a ucis pe Baldur, tot pamintul s-a cufundat in bezna si deznadejdie. Mai tirziu, zeita dragostei, Freya, a fost identificata cu ziua de vineri. Dupa crestinarea triburilor germanice si nordice, Freya a fost alungata in munti, fiind considerata vrajitoare. in acest fel ziua de vineri a devenit “Sarbatoarea vrajitoarelor”, pentru ca se considera ca in fiecare saptamina, vinerea, 12 vrajitoare se intilneau cu Diavolul, iar aceasta adunare se desfasura in prezenta a 13 spirite rele, si de aici si credinta ca numarul 13 si ziua de vineri sint aducatoare de nenorociri. Aceeasi credinta o intilnim si in Roma antica, unde se afirma ca vrajitoarele formau numai grupuri de 12 persoane, cea de-a 13-a fiind considerata intruchiparea Diavolului.

In engleza, vinerea inseamna “friday”, denumire care aminteste de numele zeitei casatoriilor Frigg, confundata mai tirziu cu zeita iubirii Freya. Cind triburile germanice s-au crestinat, zeii si simbolurile pagine au fost abandonate sau marginalizate. Astfel, despre zeita Freya se spune ca a fost exilata in munti deoarece era o vrajitoare, iar ziua de vineri (friday) a fost considerata o zi malefica, aducatoare de ghinion.

Vineri, ziua ghinionista pentru marinari

Vinerea este considerata una neagra si pentru marinari, care, veacuri de-a rindul, au refuzat sa ridice ancora si sa porneasca in larg in acest moment al saptaminii, din aceasta cauza in aceasta zi se calatorea cel mai putin. Pe la 1800, s-a incercat sa se dovedeasca faptul ca teama fata de ziua de vineri nu-i decit o superstitie si ca marinarii nu au de ce sa se teama. Pentru a dovedi acest lucru, o nava englezeasca, numita “HMS Vineri”, cu un echipaj selectat intr-o zi de vineri, si cu un capitan pe care il chema James Friday (Vineri), a plecat intr-o croaziera intr-o zi de vineri, dar, ghinion, a disparut in mod misterios, nemaistiindu-se nimic despre ea.

13 la vechii evrei

Unii cercetatori sint de parere ca teama de 13 este mult mai veche decit crestinismul. Astfel, ei sustin ca inainte cu mult de era crestina, deci inaintea aparitiei notiunilor de rai si iad, vechii evrei notau cifrele cu litere, practica utilizata si de alte popoare, de pilda romanii. Urmasii lui Moise notau numarul 13 cu litera “M”, aceasta fiind, intimplator, initiala cuvintului “Mem”, care insemna… moarte. De aici si pina la frica de 13 nu a mai fost decit un pas, iar cind a aparut religia crestina, cu raiul si cu iadul, a aparut si Michiduta cu “M” de la 13-le vechilor evrei. Se spune ca temeri fata de vineri erau si in Roma antica, aceasta fiind ziua in care aici se faceau executiile persoanelor condamnate la moarte, aceasta zi fiind folosita in acest scop si in Evul Mediu, in Marea Britanie.